RE:EDU Iași – un nou capitol în dialogul național despre arhitectura spațiilor educaționale

Conferința RE:EDU de la Iași a reconfirmat miza și relevanța unei inițiative care, ediție după ediție, construiește o conversație națională coerentă despre viitorul educației și rolul decisiv al spațiilor în care aceasta se desfășoară. Parte dintr-o serie de cinci evenimente organizate la nivel național, RE:EDU a traversat deja orașe-cheie precum Cluj-Napoca, Oradea și Timișoara, iar ediția de la Iași a continuat firesc acest parcurs, aducând în prim-plan perspective regionale, dar și teme de interes general pentru întregul sistem educațional din România.

Inițiat de Uniunea Arhitecților din România, revista Arhitectura și Tarkett, cu sprijinul unei rețele extinse de parteneri, programul RE:EDU își propune să creeze un cadru de dialog între toți actorii implicați în dezvoltarea și funcționarea spațiilor educaționale. De la arhitecți, urbaniști și constructori, la autorități publice, reprezentanți ai administrației centrale și locale, cadre didactice, psihologi, elevi și organizații studențești, RE:EDU funcționează ca o platformă de schimb de idei și bune practici, menită să susțină transformarea școlii într-un mediu adaptat realităților contemporane.

Școala: spațiu dincolo de sala de clasă

Ediția RE:EDU Iași s-a desfășurat pe 28 noiembrie, în cadrul evenimentului MUST Exponential, cu sprijinul OAR Iași și al partenerului local Indfloor. Oraș universitar cu o puternică tradiție academică și un pol regional de educație și cultură, Iașiul a oferit contextul ideal pentru o dezbatere despre școală ca spațiu dinamic, cu impact direct asupra sănătății, dezvoltării și evoluției beneficiarilor săi.

Publicul prezent – profesioniști din domeniul arhitecturii și construcțiilor, reprezentanți ai administrației locale, cadre didactice și membri ai comunității educaționale – a reflectat exact diversitatea de perspective pe care RE:EDU își propune să le aducă la aceeași masă.

În linie cu edițiile anterioare ale seriei, RE:EDU Iași a pornit de la o premisă esențială: spațiile educaționale nu mai pot fi privite exclusiv ca infrastructuri funcționale, ci trebuie regândite ca medii care modelează procesele cognitive, sociale și emoționale ale copiilor și tinerilor.

Discuțiile au abordat responsabilitatea comună în dezvoltarea acestor spații, provocările impuse de reglementări, aspectele tehnice și de siguranță, dar și importanța implicării utilizatorilor finali – în special elevii – în procesul de concepere a școlilor. Un accent special a fost pus pe sinergia dintre educație și arhitectură, precum și pe potențialul școlii de a deveni un hub comunitar activ.

Un alt subiect major a vizat utilizarea spațiilor educaționale dincolo de programul de cursuri: deschiderea școlilor pentru activități afterschool, evenimente culturale, programe sportive de weekend sau cursuri pentru adulți. În acest context, școala este redefinită ca un centru care inspiră, conectează și sprijină comunitatea locală.

Infrastructura educațională complementară – un pilon al bunăstării și al învățării

Dialogul RE:EDU Iași a pus în prim-plan rolul infrastructurii educaționale complementare ca parte integrantă a procesului de învățare și dezvoltare. Dincolo de sala de clasă, participanții au discutat despre importanța tipologiilor de spații adiacente procesului educațional – ateliere pentru activități practice și creative, laboratoare și spații de experimentare, biblioteci deschise și zone de studiu informal, curți școlare active, spații de recreere și zone dedicate activităților extracurriculare.

Aceste spații sunt privite tot mai mult ca extensii firești ale actului educațional, capabile să stimuleze curiozitatea, colaborarea, explorarea și învățarea interdisciplinară. Ele contribuie la formarea competențelor, la dezvoltarea autonomiei și la crearea unor contexte de învățare relevante pentru realitățile contemporane.

În acest cadru mai larg, infrastructura dedicată educației fizice și sportului a fost abordată ca o componentă esențială a bunăstării elevilor. În contextul creșterii sedentarismului, al deficitelor de motricitate și al preocupărilor legate de sănătatea fizică și mentală, sala de sport școlară capătă un rol care depășește strict funcția didactică. Corect gândită și adaptată nevoilor reale, aceasta susține prevenția problemelor de sănătate, echilibrul emoțional și, în anumite contexte, performanța sportivă.

S-a evidențiat faptul că, în multe comunități, aceste spații – atelierele, bibliotecile, laboratoarele și sălile de sport – reprezintă singura infrastructură disponibilă pentru activități educaționale, culturale sau sportive organizate. În acest sens, școala își extinde rolul dincolo de educația formală, devenind un nucleu al vieții comunitare și asumându-și o responsabilitate crescută în ceea ce privește calitatea, siguranța și flexibilitatea mediului construit.

Prin această abordare integrată, RE:EDU Iași a reafirmat ideea că bunăstarea elevilor și calitatea educației sunt direct influențate de modul în care sunt concepute și utilizate toate aceste spații. Atelierul, biblioteca, spațiul de experimentare, curtea școlii sau sala de sport nu sunt elemente separate, ci părți ale unui ecosistem educațional coerent, capabil să susțină dezvoltarea armonioasă și conectarea școlii la comunitate.

Dialog și perspective din arhitectură și administrație

Dialogul RE:EDU Iași a fost construit ca o conversație deschisă între arhitectură, mediul academic și administrația publică, evidențiind complexitatea procesului de transformare a spațiilor educaționale și necesitatea unei abordări integrate. Evenimentul a fost deschis și moderat de arh. Dragoș Ciolacu, președinte UAR Iași și profesor al Facultății de Arhitectură din Iași, care a conturat cadrul general al discuției și direcțiile esențiale ale dialogului.

În intervenția sa introductivă, acesta a subliniat faptul că arhitectura educațională trebuie privită dincolo de nevoile imediate ale utilizatorilor, ca un instrument care influențează viitoarea societate. Educația presupune nu doar transmiterea de cunoștințe, ci și sănătate, echilibru mental, sport, cercetare, curiozitate și explorare, iar spațiile în care aceste procese se desfășoară trebuie să susțină toate aceste dimensiuni în mod coerent.

Din perspectiva administrației publice, Constantin Chirică, primarul municipiului Iași, a adus în discuție rolul infrastructurii educaționale ca motor al dezvoltării locale și naționale. Acesta a evidențiat importanța investițiilor în școli și infrastructura adiacentă, dar și dificultățile concrete generate de adaptarea și modernizarea unui fond construit existent, realizat într-un context educațional diferit. Provocările administrative, tehnice și bugetare au fost analizate în raport cu nevoia de a răspunde noilor cerințe privind siguranța, funcționalitatea și calitatea mediului educațional.

Continuând dialogul din zona practicii profesionale, arh. Sebastian Sevestu, președintele OAR Iași, a vorbit despre școală ca mediu de „nurture” – un spațiu care protejează și susține procesul educațional. Acesta a accentuat necesitatea unor școli deschise, interactive și adaptabile, în care spațiile comune devin poli de interes, iar relația cu exteriorul nu mai este rigid delimitată. În această viziune, educația nu se desfășoară între limite fixe, ci se construiește ca proces continuu de formare a generațiilor și de dezvoltare a competențelor.

Din perspectiva mediului academic, arhitectul și profesorul Augustin Ioan (UAUIM) a completat discuția cu o analiză a învățământului de arhitectură și a modului în care acesta reflectă nevoia de adaptare a infrastructurii educaționale. Pornind de la evoluția metodelor de predare și cercetare, acesta a subliniat importanța spațiilor de studiu flexibile, a atelierelor și zonelor de experimentare, precum și rolul bibliotecilor și al spațiilor de recreere în stimularea curiozității, colaborării și gândirii critice. În această perspectivă, arhitectura educațională devine un participant activ la procesul de formare, nu doar un cadru pasiv al acestuia.

În completarea dialogului, Indfloor, partener local al evenimentului, a adus o perspectivă aplicată prin prezentarea unui studiu de caz dedicat infrastructurii sportive. Exemplul sălii de sport din Câmpulung Muscel a evidențiat impactul pe termen lung al unei infrastructuri corect abordate: un spațiu care a devenit un punct-cheie pentru voleiul juvenil și care găzduiește astăzi cantonamentele echipei naționale de volei juniori.

Prin coerența intervențiilor și diversitatea perspectivelor, această secțiune a conferinței RE:EDU Iași a demonstrat necesitatea colaborării reale între arhitectură, administrație și educație pentru a construi școli relevante, flexibile și conectate la nevoile reale ale comunităților.

Impact și continuitate

RE:EDU Iași a consolidat rolul seriei ca platformă de dialog și reflecție asupra modului în care arhitectura poate sprijini educația, sănătatea și coeziunea socială. În continuitate cu edițiile anterioare, evenimentul a confirmat că transformarea școlii într-un spațiu relevant și deschis este un demers colectiv, care necesită viziune, colaborare și responsabilitate.

Prin această ediție, RE:EDU își continuă misiunea de a aduce împreună profesioniști și decidenți, contribuind la conturarea unei viziuni comune pentru viitorul spațiilor educaționale din România.