RE:EDU – De la strategie națională la acțiune locală. Perspectivele Menatwork, partener RE:EDU Timișoara

Prin inițiativa sa națională, RE:EDU își propune să deschidă conversația dintre toți actorii implicați în sectorul educației — arhitecți, educatori, autorități și comunitate — pentru a gândi împreună școlile viitorului. Proiectul s-a desfășurat în cinci mari orașe din România: Cluj-Napoca, Oradea, Timișoara, Iași și București, fiecare întâlnire fiind un punct de reflecție asupra modului în care arhitectura poate susține procesul educațional.

La Timișoara, RE:EDU a găzduit o întâlnire între experți și comunitate, cu sprijinul partenerului local Menatwork, care s-a alăturat efortului de a reconstrui împreună arhitectura destinată educației. Implicarea lor subliniază rolul companiilor nu doar ca furnizori, ci ca promotori activi ai dialogului și schimbării în infrastructura educațională.

În spiritul RE:EDU de a aduna perspective diverse și de a pune în discuție toate vocile implicate, continuăm acest demers printr-o conversație cu Menatwork, pentru a descoperi cum experiența lor practică poate evidenția provocările și oportunitățile infrastructurii educaționale din Timișoara și cum pot contribui la transformarea ideilor discutate în proiecte concrete pentru comunitate.

Ce v-a atras în mod special la mesajul și viziunea RE:EDU, din perspectiva experienței voastre în proiectele educaționale?

În peste 32 de ani de lucru cu spații educaționale, am învățat că o școală funcționează bine doar atunci când soluțiile sunt alese în funcție de modul real de utilizare. Nu abordăm școlile ca simple clădiri, ci ca medii în care confortul, acustica și organizarea spațiului influențează direct procesul de învățare.

RE:EDU ne-a atras tocmai prin această abordare aplicată. Creează un context în care se discută despre utilizare, nu doar despre estetică sau conformitate, iar pentru noi acesta este un punct esențial.

Dacă ar fi să evidențiați un aspect esențial care trebuie schimbat în arhitectura școlilor, care ar fi acesta și de ce?

Arhitectura ar trebui să susțină învățarea, nu doar să o găzduiască. Spațiile trebuie să fie suficient de flexibile pentru activități individuale, de grup sau creative, fără ca mediul să devină o limitare. Trecerea de la modele rigide și standardizate la soluții adaptate educației de astăzi este esențială, mai ales în contextul în care multe școli sunt încă proiectate fără a lua în considerare acustica, confortul, siguranța elevilor și modul în care spațiul este folosit zi de zi.

Din experiența voastră, care sunt cele mai frecvente provocări când încercați să transformați ideile și discuțiile din astfel de conferințe în proiecte concrete?

Cel mai des apare un decalaj între intenție și implementare. Există deschidere la nivel de idei, dar apar constrângeri legate de bugete, proceduri sau lipsa unei viziuni integrate între toți actorii implicați. Fără un partener care să traducă aceste idei în soluții tehnice fezabile, multe inițiative rămân la nivel de concept.

Cum vedeți rolul companiilor precum Menatwork în susținerea și dezvoltarea unor spații educaționale mai bune? Este doar logistic sau și strategic?

Este clar strategic. Menatwork nu se limitează la livrarea de materiale. Intervenim încă din faza de consultanță, corelând cerințele educaționale cu soluții tehnice potrivite. Experiența noastră, inclusiv parteneriatul de peste 30 de ani cu Tarkett în România, ne permite să integrăm soluții testate în timp, adaptate spațiilor educaționale, cu accent pe confort, acustică și durabilitate.

Care considerați că este cea mai mare provocare în proiectele educaționale din sectorul public și cum ați aborda-o pentru a găsi soluții sustenabile?

Abordarea fragmentată. Proiectarea, execuția și utilizarea sunt tratate separat, ceea ce duce la soluții care nu performează pe termen lung. Soluția este o gândire integrată, în care deciziile sunt luate ținând cont de ciclul de viață al spațiului, nu doar de costul inițial. Sustenabilitatea înseamnă adaptabilitate și costuri de exploatare controlate.

Cum vă ajută experiența acumulată în proiecte anterioare să identificați nevoile reale ale elevilor și profesorilor în arhitectura școlară?

În ultimii ani am fost implicați în mai multe proiecte educaționale, iar fiecare dintre ele ne-a arătat că nu există soluții universale pentru toate spațiile unei școli. O sală de clasă, un laborator, un hol sau un grup sanitar au nevoi complet diferite și trebuie tratate ca atare. Adaptăm soluțiile pentru fiecare tip de spațiu, astfel încât ele să funcționeze corect în utilizarea zilnică, nu doar la momentul recepției proiectului. Această abordare ne permite să anticipăm problemele înainte ca ele să apară și să propunem soluții care răspund concret nevoilor elevilor și profesorilor, cu accent pe confort, siguranță și durabilitate în timp.

În ce mod considerați că parteneriatele locale, precum cel cu RE:EDU, pot accelera schimbarea în infrastructura educațională?

Parteneriatele locale aduc la aceeași masă arhitecți, autorități, specialiști și comunitatea, creând cadrul ideal pentru a înțelege nevoile reale ale fiecărui oraș. Acest dialog nu doar că reduce riscul deciziilor izolate, dar permite găsirea unor soluții care funcționează în practică, nu doar pe hârtie. Pentru Menatwork, astfel de colaborări sunt esențiale. Avem cu toții intenții bune, dar deciziile finale sunt influențate de constrângeri reale – bugete, norme sau fezabilitate tehnică. Cu cât colaborăm mai strâns, cu atât învățăm unii de la alții și putem identifica împreună varianta cea mai bună de execuție, una care să echilibreze nevoile educaționale, confortul și durabilitatea spațiilor. Parteneriatele nu sunt doar despre coordonare, ci despre a transforma ideile în soluții integrate și aplicabile în realitate.

Care sunt lecțiile pe care le-ați învățat până acum privind colaborarea între arhitecți, autorități și comunitate în proiectele educaționale?

Cea mai importantă lecție este că lipsa comunicării timpurii generează costuri și compromisuri mai târziu. Proiectele reușite sunt cele în care toți actorii sunt implicați de la început și există deschidere pentru ajustări pe parcurs.

Spațiile educaționale funcționează bine atunci când arhitectura, tehnologia și experiența utilizatorilor sunt gândite împreună.

Privind spre viitor, ce așteptări aveți de la inițiative ca RE:EDU și cum vedeți implicarea voastră în proiectele următoare?

Ne dorim ca RE:EDU să rămână un liant între viziune și implementare. Implicarea noastră va fi în continuare activă, orientată spre consultanță și soluții concrete, aplicabile în proiecte reale. Schimbarea în infrastructura educațională nu vine din soluții izolate, ci din pași clari, construiți împreună. Menatwork își asumă rolul de partener de încredere în acest proces.